Diastema sau strugăreața – cauze, tratament și metode de prevenție

Diastema sau strungăreața este un spațiu dintre dinți de o distanță mai mare de 0,5 mm, care poate apărea între oricare doi dinți. Aceasta nu este problematic și se manifestă atât la copii, cât și la adulți. La copii însă, acest spațiu se închide odată ce le cresc dinții permanenți.

Din punct de vedere medical, diastema nu necesită tratament. Însă dacă persoanei îi displace aspectul diastemei sale, sunt tratamente care permit îngustarea spațiului dintre dinți.

În articolul de astăzi, explorăm cauzele diastemei și tratamente adecvate.

 

Care sunt cauzele diastemei?

Aceasta poate să apară ca urmare a:

 

1. Mărimea dinților în raport cu osul maxilarului

Dacă dinții unei persoane sunt prea mici față de mărimea maxilarului, pot apărea spații între dinți. Acestea pot fi genetice, motiv pentru care diastema poate apărea la mai mulți membri ai familiei.

2. Dinți lipsă sau de mărimi inegale

Dacă unii dinți lipsesc sau sunt mai mici decât alții, poate apărea diastema. Aceasta privește cel mai des incisivii superiori laterali – dinții de oricare parte a celor doi dinți frontali din partea superioară.

3. Fren labial

Acesta este țesutul care se extinde din interiorul buzei superioare până la gingia deasupra dinților superior frontali. Dacă acest țesut este supradimensionat, poate provoca spațiu între cei doi dinți din față.

4. Gingivită

Migrarea dinților este unul dintre cele mai des întâlnite semne ale gingivitei. Cei care suferă de gingivită au parte de inflamarea gingiilor care deteriorează osul care susține dinții. În cele din urmă, dinții devin slăbiți și pot apărea spații între aceștia.

5. Reflex incorect de înghițire

Când înghițim corect, limba apasă cerul gurii. O persoană cu un reflex incorect ar putea apăsa cu limba dinții frontali când înghite. De-a lungul timpului, această presiune repetitivă asupra dinților frontali îi împinge în față, formându-se un spațiu între cei doi.

6. Obiceiuri

Obiceiuri precum suptul degetului, mușcatul buzei, plescăitul și alte obiceiuri similare pot pune presiune asupra dinților frontali, împingându-i în față. Acestea pot provoca diastemă.

7. Pierderea dinților de lapte

Copiii pot dezvolta diasteme temporare când dinții lor de lapte cad. Când dinții permanenți erup, aceste spații se închid de obicei. Acest tip de diastemă este considerat un fenomen normal, făcând parte din dezvoltarea naturală a copiilor. De obicei, nu este nevoie de tratament.

 

Ce presupune tratamentul?

Tratamentul pentru diastemă nu este întotdeauna necesar, în special dacă aceasta este o cauză a raportului inegal dintre mărimea dinților și osul maxilar, sau dacă rezultă în urma pierderii dinților de lapte.

Dacă tratamentul nu este necesar din punct de vedere medical, dar dacă persoana dorește să închidă spațiul dintre dinți din motive estetice, un medic stomatolog îi poate recomanda cea mai bună opțiune, printre care se numără:

 

1. Aparatul dentar

Medicii stomatologi tratează diastema cel mai frecvent prin aparatul dentar. Acesta pune presiune pe dinți, închizând spațiul dintre ei de-a lungul timpului. Este deseori nevoie de un set complet, chiar dacă este vorba despre doar un spațiu dintre doi dinți, din cauză că mișcarea oricăror doi dinți afectează întreaga cavitate bucală.

2. Fațete dentare

Ca alternativă a aparatului dentar, un medic stomatolog poate recomanda fațete dentare, opțiuni potrivite în cazul în care cauza diastemei sunt dinții mai mici. Acestea presupun fixarea unor structuri personalizate cu aspect natural pe suprafața dinților.

3. Implant dentar

În condițiile în care cauza diastemei este un dinte lipsă, este nevoie de muncă stomatologică mai extensivă, precum implantul dentar. Acesta este un dinte fals cu aspect natural, care presupune introducerea unor șuruburi metalice în maxilar și atașarea dintelui.

4. Chirurgie dentară

În condițiile în care cauza diastemei este frenul labial, medicul stomatolog poate recomanda frenectomie, o intervenție chirurgicală sau pe bază de laser, care îndepărtează excesul de țesut. Copiii mai mari sau adulții pot fi nevoiți să poarte aparat dentar sau să apeleze la altă formă de tratament pentru a închide spațiul dintre dinți. În cazul copiiilor mai mici, acesta se închide singur.

5. Tratament pentru gingivită

Gingivita necesită tratament stomatologic pentru oprirea infecției și prevenirea complicațiilor precum pierderea dinților. Acest tratament presupune îndepărtarea tartrului de pe gingii și a bacteriei care provoacă infecția. Mai mult, se pot administra și antibiotice orale în zona afectată. În cazurile grave, este necesară intervenția chirurgicală pentru a îndepărta tartrul de sub gingii. Odată ce gingiile sunt sănătoase, medicul stomatolog poate recomanda unul dintre tratamentele descrise mai sus.

 

Ce metode de prevenție sunt?

Din păcate, nu sunt metode de a preveni ]n totalitate formarea diastemei. Însă în ceea ce privește diastema ca urmare a igienei orale și a unui stil de viață nesănătos, se pot lua următoarele măsuri:

• Periajul zilnic de două ori pe zi
• Folosirea aței dentare zilnic
• Vizitele de două ori pe an la medicul stomatolog pentru controale de rutină și gienizare profesională
• Evitarea obiceiurilor nesănătoase precum suptul degetului la copii
• Corectarea reflexelor inadecvate de înghițit

Dacă ai nelămuriri în privința diastemei și vrei să știi mai multe despre cauze și opțiuni de tratament, ia legătura cu medicul tău stomatolog.